Pe 28 aprilie 2025, Spania și Portugalia au trecut printr-o pană de curent de proporții istorice. În jurul prânzului, 15 gigawați (GW), adică peste 60% din cererea de energie a fost pierdută brusc, afectând milioane de oameni, sisteme de transport, comunicații și activitatea economică. A fost una dintre cele mai mari pene de curent din istoria recentă a Europei, iar efectele s-au resimțit în toate colțurile Peninsulei Iberice.

Care au fost consecințele penei de curent?

În doar câteva secunde, milioane de oameni din Spania și Portugalia au rămas fără electricitate. Conform presei internaționale, transportul public a fost paralizat: trenurile și metrourile s-au oprit, semafoarele au încetat să funcționeze, iar aeroporturile au fost închise temporar. Peste 700 de zboruri au fost anulate, iar aproximativ 35.000 de călători au fost nevoiți să petreacă noaptea în gări, aeroporturi sau adăposturi improvizate. ​

Telecomunicațiile au fost grav afectate: rețelele mobile și internetul au căzut, bancomatele și plățile digitale au devenit indisponibile, iar spitalele au fost nevoite să funcționeze pe generatoare de rezervă. ​

Ce a cauzat pana de curent?

Autoritățile investighează în continuare cauza exactă a incidentului. Premierul spaniol Pedro Sánchez a declarat că toate ipotezele sunt analizate, inclusiv o posibilă anomalie atmosferică severă care a afectat liniile de înaltă tensiune. ​

Operatorul rețelei electrice din Portugalia, REN, a menționat că variațiile extreme de temperatură din interiorul Spaniei au dus la oscilații anormale în liniile de foarte înaltă tensiune (400 kV), un fenomen cunoscut sub numele de “vibrații atmosferice induse”. ​

Deși inițial s-a speculat despre o posibilă sabotare sau atac cibernetic, aceste ipoteze au fost excluse de autorități.

Incidentul s-a produs în jurul orei 12:30, chiar în mijlocul zilei, când producția de energie solară era la cote maxime. La acel moment, rețeaua electrică din Spania funcționa cu:

  • 19,34 milioane kW din panouri fotovoltaice (energie solară)
  • 3,42 milioane kW din energie eoliană (vânt)
  • 3,38 milioane kW din energie nucleară
  • 3,17 milioane kW din hidrocentrale

Aparent, totul părea stabil. Însă natura nu a colaborat.

Vântul și soarele – aliați, dar și imprevizibili

În acea zi, vântul a scăzut brusc cu 30%, iar cerul s-a înnorat, reducând considerabil producția din surse regenerabile. În doar câteva minute, s-a pierdut 15% din energia totală din rețea. Aceste schimbări bruște au dat peste cap echilibrul sistemului energetic, care trebuie să funcționeze în permanență în echilibru perfect între cât se produce și cât se consumă.

În plus, o mare parte din infrastructura de transport a energiei din Portugalia și Spania este veche. În Portugalia, aproape un sfert dintre stațiile de transformare au peste 30 de ani. În Madrid, liniile de transport funcționează de ani de zile la capacitate maximă, peste 90%.

 De ce nu a putut fi evitată pana?

Sistemele moderne de energie, în special cele bazate pe surse regenerabile, sunt mult mai sensibile la dezechilibre. În trecut, centralele pe gaz, cărbune sau nuclear ofereau stabilitate prin așa-numita inerție rotativă – adică ajutau la păstrarea frecvenței constante în rețea. Sursele regenerabile, deși mai curate, nu oferă această inerție, iar dacă nu sunt susținute de echipamente moderne sau stocare eficientă, pot duce la instabilitate.

Pe scurt, au fost trei mari cauze:

  1. Schimbările bruște în producția de energie din soare și vânt, care au dezechilibrat sistemul.
  2. Infrastructura electrică învechită, care nu a putut face față la astfel de variații.
  3. Lipsa unor soluții de stocare și echilibrare eficiente, care să mențină stabilitatea în momentele critice.

Restabilirea alimentării cu energie

Restabilirea alimentării cu energie a fost un proces complex. În Spania, până la ora 7:00 dimineața a doua zi, aproape 100% din cererea de energie fusese restabilită, deși normalizarea completă a sistemului era încă în curs. ​

În Portugalia, operatorul E-Redes a anunțat că a restabilit alimentarea cu energie pentru 6,2 milioane din cei 6,5 milioane de clienți.

Cu toate acestea, unele servicii de transport și comunicații au rămas afectate pentru o perioadă mai lungă, iar autoritățile au continuat să lucreze pentru a restabili complet infrastructura.​

Lecții pentru viitor

Această pană de curent a evidențiat vulnerabilitățile rețelelor electrice moderne, în special în contextul tranziției către surse de energie regenerabilă. Spania, de exemplu, generează aproximativ 43% din energia sa din surse eoliene și solare, însă infrastructura de rețea și capacitatea de stocare nu au ținut pasul cu această creștere rapidă.

Evenimentul subliniază necesitatea investițiilor în modernizarea rețelelor electrice, dezvoltarea capacităților de stocare a energiei și implementarea unor sisteme de gestionare mai eficiente pentru a preveni astfel de incidente în viitor.

Cum au reacționat oamenii?

Din fericire, vremea caldă de afară a fost de partea oamenilor. Chiar dacă incidentul a fost unul grav, majoritatea și-au păstrat calmul. Totuși, pe măsură ce orele treceau, starea de nervozitate a crescut – mai ales în rândul celor afectați direct.

  • Transportul în comun a fost complet blocat. În unele cazuri, pasagerii au rămas izolați, chiar și în zone fără acces facil, precum câmpurile sau zonele rurale.
  • În Madrid, lipsa semafoarelor a dus la blocaje majore în trafic.
  • În aeroporturi, zeci de mii de pasageri au avut zboruri amânate sau anulate.
  • Fără curent electric, multe magazine au pierdut produse refrigerate, iar plățile electronice au devenit imposibile.

Ce poate învăța România din acest eveniment?

România se află și ea într-un proces accelerat de tranziție energetică, cu tot mai multe investiții în energie solară, eoliană și alte surse regenerabile. Lecția importantă pe care o putem extrage din incidentul din Peninsula Iberică este că tranziția către energie verde nu trebuie să se oprească la producție. Dacă generăm tot mai multă energie curată, dar o transportăm prin rețele vechi și neadaptate, riscăm să ajungem în aceeași situație.

Pentru a evita acest scenariu, România ar trebui să:

  • Modernizeze rețeaua electrică națională, în special în zonele rurale și în cele cu expansiune rapidă de parcuri fotovoltaice.
  • Investească în capacități de stocare a energiei, precum baterii industriale și hidrocentrale cu acumulare prin pompare, care pot echilibra rețeaua în momentele critice.
  • Crească flexibilitatea sistemului energetic, prin tehnologii moderne de automatizare, digitalizare și reacție rapidă la variații de frecvență sau tensiune.
  • Integreze mai bine sursele regenerabile în Sistemul Energetic Național, astfel încât variațiile acestora să fie absorbite fără risc de colaps.

România are șansa să învețe din greșelile altora și să construiască un sistem energetic modern, sigur și rezilient – nu doar curat.

Desigur, energia regenerabilă este viitorul – dar are nevoie de un sistem solid în spate. Pana de curent din Spania și Portugalia ne reamintește că tranziția energetică trebuie să meargă mână în mână cu modernizarea rețelei și investițiile în echilibrare și stocare.

Citește mai multe bloguri pe Black Solar.

Tagged :